- iázmã
- s. f., g.-d. art. iézmei; pl. iézme
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
iazmă — IÁZMĂ, iezme, s.f. (pop.) Arătare urâtă şi rea, nălucă, vedenie. ♦ fig. Persoană slabă, cu înfăţişare respingătoare. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IÁZMĂ s. v. apariţie, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire,… … Dicționar Român
fantomă — FANTÓMĂ, fantome, s.f. Fiinţă ireală pe care cred (sau pretind) că o văd unii oameni cu imaginaţia tulburată sau pe care o creează fantezia scriitorilor; nălucă, stafie, strigoi, fantasmă, arătare. ♦ fig. Ceea ce are o existenţă incertă, fictivă … Dicționar Român
iasmă — iásmă (iásme), s.f. – Spectru, fantasmă, strigoi. – var. iazmă. Origine incertă. Este posibil să fie vorba de o simplă reducere de la aghiasmă apă sfinţită , cf. forma aiasmă, întrucît aceasta este maniera tipică de a alunga apariţiile… … Dicționar Român
năgădaie — năgădáie, năgădắi, s.f. (reg.) arătare, iazmă, pocitanie, monstru. Trimis de blaurb, 21.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
snamenie — SNAMÉNIE, snamenii, s.f. (reg.) Fiinţă (imaginară) urâtă şi rea; iazmă. [var.: znaménie s.f.] – cf. scr. z n a m e n j e semn . Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 snaménie s. f. (sil. ni e), art … Dicționar Român